Embedded Files
Autori: Veronica Crețu și Natalia Cucoș
Co-fondatoare, Moldova4EU Diaspora Task Force
Această analiză reprezintă o sinteză a rezultatelor chestionarului adresat diasporei moldovenești, lansat de Moldova 4 EU Diaspora Task Force la scurt timp după cel de-al doilea tur al alegerilor Prezidențiale. Prin acest demers, ne-am propus să adunăm opiniile, experiențele și provocările pe care le-a întâmpinat diaspora în contextul alegerilor prezidențiale din 2024 (Turul I și II) și al referendumului constituțional din 20 octombrie 2024. Chestionarul a fost aplicat in perioada 14 -23 Noiembrie 2024, și a fost completat de către 98 de respondenți.
Diaspora moldovenească a demonstrat în repetate rânduri că are un rol crucial în procesele democratice ale Republicii Moldova, iar aceste alegeri nu au fost o excepție. Scopul acestui chestionar a fost de a colecta feedback și reflecții imediate legate de participarea la alegerile din toamna anului 2024, dificultățile întâmpinate, impactul retoricii politice anti-diaspora promovată de forțele pro-ruse, precum și eforturile de a sprijini dreptul la vot și de a combate dezinformarea.
Răspunsurile, complet anonime, au fost utilizate pentru a identifica tendințele generale și pentru a formula recomandări care să sprijine mai bine diaspora în viitoarele procese electorale. Dorim să ne facem vocile auzite, iar contribuțiile noastre să susțină parcursul European al Republicii Moldova.
Implicarea activă a diasporei moldovenești este esențială nu doar în contextul electoral, ci și în procesul mai larg de Integrare Europeană.
Moldova 4 EU Diaspora Task Force învestește în această colaborare, facilitând accesul autorităților din țară la know-how și bune practici din țările UE și din alte țări dezvoltate unde diaspora noastră are conexiuni directe cu experți și instituții.
Concluzii privind implicarea Diasporei în procesele electorale din Moldova
Accesibilitatea și condițiile de vot pentru Diaspora
Creșterea accesibilității votului pentru diaspora reprezintă o prioritate esențială. Majoritatea respondenților subliniază necesitatea extinderii numărului de secții de votare, în special în locațiile cu mari comunități de cetățeni ai Republicii Moldova. Aceasta ar reduce obstacolele logistice și ar spori participarea la scrutinele electorale.
Introducerea votului prin corespondență și online este văzută ca o soluție eficientă pentru a asigura accesul la procesul electoral al celor care nu pot ajunge la secțiile de vot. Aceasta ar reduce dependența de locațiile fizice de vot și ar îmbunătăți participarea la vot a diasporei.
Extinderea perioadei de votare la două zile a fost propusă pentru a face participarea mai accesibilă celor cu constrângeri de muncă, în special în țările unde duminica nu este zi liberă, cum ar fi Israel.
2. Comunicare și informare continuă
Informarea activă și constantă a diasporei este esențială pentru sporirea implicării în procesul electoral. Campanii de informare constante, nu doar în perioada alegerilor, ar trebui să fie derulate prin rețele sociale, televiziune și consulate/misiuni diplomatice. Diaspora trebuie să fie informată din timp cu privire la datele alegerilor, condițiile de participare și procedurile de înregistrare.
Combaterea dezinformării în rândul diasporei este o provocare continuă. Expunerea limitată la realitățile din țară face diaspora vulnerabilă la dezinformare, în special în comunitățile unde accesul la surse de informare credibile este redus. Este necesară crearea de campanii specifice pentru a combate dezinformarea și pentru a oferi informații corecte și clare.
Întâlniri și dezbateri între reprezentanții guvernului și diaspora ar facilita o legătură mai strânsă, contribuind la o mai bună înțelegere a nevoilor și preocupărilor acesteia. Astfel de întâlniri pot fi organizate atât online, cât și fizic, pentru a crea o conexiune mai profundă și a facilita dialogul continuu.
3. Implicarea diasporei în procesele decizionale
Consultarea diasporei și implicarea activă în procesele de guvernare ar trebui să devină o practică obișnuită. Respondenții sugerează ca diaspora să fie integrată mai bine în deciziile legate de dezvoltarea țării și să fie consultată cu privire la problemele și nevoile acesteia.
Recunoașterea contribuției diasporei la dezvoltarea economică și socială a țării trebuie să fie un element central în politicile guvernamentale. Diaspora este văzută ca o parte integrantă și valoroasă a societății moldovenești, care poate contribui semnificativ la procesul de dezvoltare.
4. Îmbunătățirea condițiilor de trai pentru revenirea în țară
Crearea de programe de susținere pentru revenirea diasporei: Respondenții consideră că este important să fie create programe care să susțină revenirea diasporei, cum ar fi granturi pentru afaceri, programe pentru obținerea unei locuințe („Prima Casă”) și proiecte bilaterale pentru dezvoltarea economică.
Îmbunătățirea condițiilor economice și sociale în țară este esențială pentru a motiva diaspora să revină și să contribuie la dezvoltarea țării. Guvernul trebuie să creeze un mediu favorabil pentru dezvoltare economică și pentru reintegrarea cetățenilor care doresc să se întoarcă
5. Tendințe și atitudini generale ale diasporei
Diaspora ca parte vitală a societății moldovenești: Respondenții consideră că diaspora joacă un rol esențial în dezvoltarea țării și că implicarea ei ar trebui să fie mai largă, nu doar în timpul alegerilor. Diaspora trebuie considerată drept un partener strategic în procesul de dezvoltare.
Prevenirea retoricii de dezbinare între diaspora și cetățenii rămași în țară este esențială pentru unitatea națională. Guvernul trebuie să aibă grijă ca discursul public să fie incluziv și să recunoască contribuția tuturor cetățenilor, indiferent de locul de trai.
Campanii de informare și promovare a rolului diasporei în procesul de dezvoltare ar trebui să fie derulate pentru a contracara narațiunile care subminează participarea diasporei la procesele democratice și sociale din Moldova.
Concluzii generale
Diaspora moldovenească își dorește o implicare activă și susținută în dezvoltarea țării și în procesele electorale, fiind necesar ca Guvernul să creeze condițiile și mecanismele necesare pentru a facilita această implicare.
Accesibilitatea la scrutinele electorale, informarea constantă și implicarea în procesele decizionale sunt subiecte cheie pentru diaspora.
Crearea de secții de vot suplimentare, introducerea votului online, organizarea de întâlniri regulate și consultarea diasporei sunt măsuri considerate esențiale pentru a crește participarea și influența lor.
Diaspora trebuie considerată un partener strategic în procesul de dezvoltare al Moldovei, iar politicile guvernamentale ar trebui să fie orientate spre recunoașterea și integrarea contribuțiilor aduse de reprezentanții Diasporei.
Distribuția diasporei pe țări
Răspunsurile la chestionar au provenit dintr-o varietate de țări, reflectând diversitatea comunității diasporei moldovenești. Această diversitate geografică reflectă perspectivele globale pe care diaspora moldovenească le poate aduce proceselor democratice din țara de origine, Moldova, indiferent de locul în care se află.
Distribuția respondenților pe categorii de vârstă
Categoria de vârstă 35-44 ani reprezintă cel mai mare segment al respondenților, cu 44.9%. Acest lucru sugerează că diaspora este formată în mare parte din persoane aflate în perioada de maximă activitate profesională și personală, ceea ce explică implicarea lor activă în procesul electoral și interesul pentru viitorul Republicii Moldova.
Categoriile de vârstă 45-54 ani și 25-34 ani sunt, de asemenea, bine reprezentate, contribuind împreună cu 38.8% din respondenți. Acest lucru indică o implicare semnificativă din partea generațiilor mature, care au experiență și resurse pentru a sprijini procesele democratice din țara de origine.
Distribuția respondenților în funcție de nivelul de educație
Din totalul de 98 de răspunsuri, nivelul de educație al respondenților este distribuit astfel:
Studii superioare reprezintă cea mai mare parte dintre respondenți, cu 50% având studii de licență, iar 29.6% au studii postuniversitare (masterat sau doctorat). Acest lucru indică o comunitate bine educată, cu un nivel ridicat de calificare.
Persoanele cu studii liceale, colegiu, școală profesională constituie un segment semnificativ, reprezentând împreună 18.3% dintre respondenți.
Cei doar cu studii primare sau fără studii formale au o prezență foarte scăzută, cu 7.1% dintre respondenți, ceea ce sugerează că majoritatea respondenților au avut acces la studii formale.
Acest profil educațional al diasporei moldovenești sugerează că mulți dintre cei care participă activ în procesele democratice și care și-au exprimat opiniile prin chestionar au un nivel ridicat de educație. Acest lucru poate avea implicații asupra modului în care aceștia sunt informați, implicați și susțin parcursul european al Republicii Moldova. Educația lor poate contribui la eforturile de combatere a dezinformării și la sprijinirea dezvoltării economice și democratice a țării.
Concentrarea diasporei cu studii superioare și postuniversitare în rândul respondenților este concentrată în țări precum Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și Italia.
Participarea la referendum și alegeri
Participarea la referendumul din 20 octombrie 2024: 90 dintre respondenți (91.8%) au participat la referendum, în timp ce 8 respondenți (8.2%) nu au participat.
Participarea în turul I al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024: 91 dintre respondenți (92.9%) au participat, iar 7 respondenți (7.1%) nu au participat. Participarea în turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024: 95 dintre respondenți (96.9%) au participat, iar 3 respondenți (3.1%) nu au participat.
Aceste date reflectă un nivel ridicat de implicare din partea diasporei moldovenești în procesul electoral, atât la referendum, cât și în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale.
Motivele neparticipării la Referendum și Alegeri
Pentru cei care nu au participat, principalele motive invocate au fost:
Dificultăți logistice: Unele persoane au menționat dificultăți în deplasarea către secțiile de votare, fie din cauza distanței mari (ex: locuiesc în Dubai sau secția de votare era la două ore distanță), fie pentru că nu erau secții de votare în apropiere.
Obstacole financiare: Au fost menționate costurile asociate cu deplasarea la secțiile de votare.
Lipsa timpului liber: Unii respondenți au specificat că nu au avut timp liber pentru a participa la vot, în special în contextul obligațiilor de serviciu sau al altor responsabilități (ex: deplasare de serviciu).
Situația familială: Respondenții cu copii mici au menționat dificultăți în a se deplasa la secțiile de votare.
Cum a fost evaluată organizarea procesului electoral în diaspora?
Majoritatea covârșitoare a respondenților (94.9%) au considerat că procesul electoral a fost bine sau foarte bine organizat. Aceasta sugerează un nivel ridicat de satisfacție și încredere în organizarea alegerilor în diaspora, ceea ce reflectă o mobilizare eficientă și o bună comunicare a informațiilor privind votul.
63.3% dintre respondenți au evaluat organizarea ca fiind "foarte bine", ceea ce subliniază că autoritățile au reușit să ofere condiții optime pentru participarea diasporei.
6.1% au considerat organizarea ca fiind doar "acceptabilă", indicând anumite probleme sau dificultăți punctuale care ar putea fi îmbunătățite în viitor.
Niciun respondent nu a evaluat procesul electoral ca fiind "prost organizat", ceea ce sugerează că, în general, eforturile depuse de organizatori au fost apreciate pozitiv.
Cu toate acestea, au fost identificate câteva dificultăți:
Număr insuficient de buletine de vot: Unii respondenți au menționat că la turul II au fost epuizate buletinele de vot în anumite secții (de ex. în UAE), iar pentru alegerile viitoare ar fi necesar un număr mai mare de buletine, de exemplu, cel puțin 1000-1500.
Dificultăți logistice: Unii respondenți au menționat că secția de votare era situată prea departe (ex: distanțe de 120 km sau 2 ore de deplasare cu mașina). De asemenea, unele secții de votare erau departe de transportul public și greu accesibile.
Probleme cu internetul și cozi lungi: În anumite secții (ex: Livry Gargan), internetul a funcționat foarte slab, ceea ce a dus la formarea cozilor de așteptare de până la 4 ore.
Probleme legate de limba vorbită: În unele secții de votare (ex: Istanbul), limba rusă a fost predominantă, ceea ce a creat dificultăți pentru cei care nu o cunosc bine.
Disponibilitatea informațiilor cu privire la alegeri și referendum
Majoritatea respondenților (84.7%) consideră că informațiile primite despre alegeri și referendum au fost suficiente, ceea ce reflectă un nivel ridicat de comunicare din partea autorităților și organizatorilor campaniei electorale.
17.3% dintre respondenți au afirmat că informațiile nu au fost suficiente, sugerând că există încă loc pentru îmbunătățirea comunicării și a accesului la informații în anumite regiuni sau pentru anumite grupuri din diaspora.
Sursele de informare despre Alegeri și Referendum
Respondenții au menționat o varietate de surse de informare despre alegeri și referendum, fiecare având un grad diferit de utilizare. Sursele principale au fost:
Social Media: 40 respondenți (41%)
Mass-media: 30 respondenți (31%)
Toate sursele disponibile (social media, mass-media, site-uri oficiale, etc.): 17 respondenți (17%)
Site-uri oficiale, ambasade, pagini ale oficialilor: 7 respondenți (7%)
YouTube, TikTok, Telegram: 4 respondenți (4%)
Această distribuție arată că social media reprezintă cea mai populară sursă de informare pentru diaspora, urmată îndeaproape de mass-media. Utilizarea combinată a mai multor surse de informare (inclusiv site-uri oficiale și pagini ale ambasadelor) arată dorința respondenților de a verifica informațiile din mai multe surse pentru a se asigura de veridicitatea acestora.
Campaniile de dezinformare în perioada pre-electorală
Respondenții au observat multiple forme de campanii de dezinformare legate de alegeri și referendum, în special pe rețelele de socializare. Rezultatele sunt următoarele:
Social media: 56 respondenți (57%) au menționat că au observat dezinformare pe platforme precum Facebook, TikTok, Instagram, și Telegram. Dezinformarea a luat forma articolelor, videoclipurilor, postărilor și comentariilor false. Exemple specifice includ videoclipuri de pe TikTok care promovau informații eronate despre scopul referendumului sau consecințele aderării la Uniunea Europeană. TikTok a fost menționat frecvent ca o platformă unde dezinformarea a fost agresivă și persistentă, sub formă de videoclipuri și live-uri în care se răspândeau mesaje false despre alegeri.
De asemenea, pe Facebook, au fost identificate grupuri și conturi false care răspândeau zvonuri despre modificări drastice ale Constituției și amenințări ipotetice legate de integrarea în UE. Respondenții au indicat că au văzut postări și comentarii care discreditau diaspora și promovau idei false despre implicațiile referendumului.
Mass-media și alte surse: 12 respondenți (12%) au observat dezinformare în mass-media tradițională, inclusiv în canale de televiziune afiliate anumitor partide politice, care au evidențiat denigrarea forțelor pro-europene.
Prietenii, familia sau persoane din comunitate: 8 respondenți (8%) au aflat despre campanii de dezinformare prin intermediul discuțiilor cu prietenii, familia sau membri ai comunității, inclusiv lideri religioși locali care au răspândit informații false despre consecințele referendumului. De exemplu, un respondent a menționat că un preot local dintr-o comunitate rurală a răspândit mesaje împotriva aderării la UE, invocând pierderea suveranității naționale.
22 respondenți (23%) au menționat că nu au observat campanii de dezinformare sau că nu au fost direct afectați de acestea.
Campaniile de dezinformare au vizat în principal subiecte precum modificarea Constituției, relația cu Uniunea Europeană. Sursele dezinformării au inclus postări anonime pe rețelele sociale, conturi false, flyere distribuite fizic și chiar tentative de fraudă online.
Aportul adus în promovarea participării la alegeri
Respondenții au avut diferite niveluri de implicare în promovarea participării la vot în perioada premergătoare alegerilor și referendumului:
Promovare activă: 54.1% au menționat că au promovat activ participarea la vot, prin organizarea de campanii și împărtășirea informațiilor pe rețelele de socializare.
Promovare pasivă: 40.8% au discutat cu prieteni și familie despre importanța participării la vot, contribuind astfel într-un mod mai pasiv la mobilizarea comunității.
Nu au fost implicați în promovare: 9.2% au declarat că nu au fost implicați în niciun fel de activități de promovare a participării la vot.
Altele: 2% au menționat alte forme de implicare, dar nu au oferit detalii suplimentare.
Tipuri de implicare în promovarea participării la vot
Oferirea informațiilor corecte celor influențați de narațiuni pro-ruse
Majoritatea respondenților consideră că au avut un impact pozitiv asupra participării la vot, deși au recunoscut limitările și dificultățile întâmpinate, cum ar fi influența limitată asupra persoanelor nehotărâte sau pro-ruse, dificultatea de a extinde impactul dincolo de „bule” și combaterea eficientă a propagandei ruse. Sugestiile includ lansarea campaniilor pre-electorale mai devreme și schimbarea tacticii pentru a ajunge la un public mai larg.
Eforturile de promovare a participării la vot
Utilizarea social media: Mulți respondenți au folosit social media pentru a influența participarea la alegeri, prin postări zilnice, distribuirea adreselor secțiilor de vot, și imagini cu cetățeni care votează. „Am reușit să influențez pozitiv un mare număr de oameni prin social media.” „Am trimis mai multor persoane adresele secțiilor de vot. Am postat și distribuit postări zilnic pe social media.”
Mobilizarea prin telefon și direct: Au fost menționate și eforturi de contact direct, inclusiv apeluri telefonice și discuții față în față. „Am sunat aproape toți cetățenii din comuna noastră din multe țări să voteze.” „Sper ca convorbirile cu care am avut cu toate persoanele au influențat pozitiv.”
Transport și organizare: Au existat și acțiuni logistice pentru a facilita participarea la vot, cum ar fi organizarea unei opriri speciale pentru vot. „Am convins o rutieră care pleca din Italia cu 8 cetățeni sâmbătă, să se oprească în România duminică și să voteze acolo.”
Influențarea grupurilor indecise sau cu viziuni opuse
Mobilizarea celor nehotărâți: Respondenții au reușit să convingă și persoane care inițial nu aveau intenția de a vota. „Da, am influențat persoane care nu aveau de gând să vină la vot să participe, atât în turul 1, cât și 2.”
Contracararea influenței pro-ruse: Unii au încercat să reducă influența pro-rusă, fie prin convingerea persoanelor să nu participe la vot, fie prin discuții despre avantajele integrării europene. „Am convins persoanele pro-ruse să nu participe în alegeri.” „Efortul nu era pozitiv dar eu nu mă dau bătută și cu argumentele mele încerc să schimb situația.”
Dificultăți întâmpinate și limitări
Bulele de influență: Mulți participanți au menționat că majoritatea eforturilor se fac în „bula” comunităților deja angajate și că este dificil să atragă noi votanți. „Toate eforturile se fac în bula votanților obișnuiți - prin astfel de metode este imposibil de a lărgi bazinul electoral.” „În general, noi ne „învârtim” în jurul comunităților noastre. Ar trebui de schimbat tactica.”
Dezinformarea și propaganda: Un alt obstacol major identificat a fost propaganda rusă și dezinformarea. Respondenții au descris dificultatea de a combate aceste narative false. „Sunt zeci de vlogheri plătiți și care stau zi și noapte pe TikTok, Facebook, Instagram și toarnă narațiuni false ale Federației Ruse.” „E greu să combatem propaganda.”
Sugestii pentru îmbunătățirea viitoarelor eforturi
Start mai devreme pentru promovare: Unii participanți consideră că promovarea ar trebui să înceapă mult mai devreme pentru a fi eficientă. „Consider că promovarea în diaspora să înceapă mult mai devreme decât campania oficială.”
Implicare mai largă: Este sugerat că, dacă fiecare ar face un mic efort, prezența la vot ar putea fi îmbunătățită. „Sigur că da, dacă fiecare ar face câte un mic efort am avea și o altă prezență.”
Context emoțional și dezamăgiri
Frustrare față de justiție: Unele persoane din diaspora sunt dezamăgite de felul în care funcționează justiția în Moldova. „Mulți din diaspora sunt dezamăgiți că justiția nu lucrează bine.”
Dificultăți locale și contextul internațional: În anumite regiuni, precum Israel, războiul și lipsa secțiilor de vot au fost factori de descurajare. „În Israel e cam greu cu convingerea unor conaționali de a vota, aici e război - s-au deschis numai 2 secții de vot.”
Lecții învățate din experiența Diasporei de promovare a dreptului la vot și combaterea dezinformării, recomandări.
Combaterea dezinformării reprezintă tema cea mai frecvent menționată, indicând preocuparea majoră a respondenților cu privire la impactul dezinformării și necesitatea unor măsuri concrete împotriva acesteia.
Importanța informării corecte și continue este aproape la fel de semnificativă, ceea ce subliniază necesitatea educației civice și informării constante a populației pentru a crește încrederea și participarea la vot.
Implicarea comunității și a diasporei este, de asemenea, esențială, dar a fost menționată mai puțin frecvent, evidențiind nevoia de a implica mai eficient diaspora și de a depăși „bulele” de influență existente.
Soluțiile pentru organizarea viitoarelor campanii electorale, deși importante, au fost mai puțin menționate, sugerând că respondenții sunt mai preocupați de problematica imediată a informării și combaterii dezinformării.
În timpul campaniei electorale, și postelectorale, mai multe forțe politice pro-ruse au afirmat că diaspora nu ar trebui să participe la vot. Am întrebat ce simt membrii diasporei în legătură cu aceste declarații:
Observăm că majoritatea respondenților (80.6%) consideră afirmațiile politice pro-ruse ca fiind nedrepte și periculoase, în timp ce o parte semnificativă (32.7%) se simte îngrijorată, dar nu a fost influențată în privința deciziei de a vota. Foarte puțini (2%) nu au o părere clară asupra subiectului.
În ce măsură retorica anti-diaspora a influențat decizia de a participa la vot?
Majoritatea respondenților (65.3%) au afirmat că retorica anti-diaspora i-a motivat și mai mult să participe la vot, pentru a-și apăra dreptul la vot.
O parte considerabilă (35.7%) a spus că retorica nu le-a influențat decizia de a vota.
Doar 1% dintre respondenți au fost descurajați de retorica anti-diaspora, iar niciun respondent nu a indicat că nu ar fi fost conștient de aceste declarații.
Aceste rezultate arată că retorica anti-diaspora a avut, în cea mai mare parte, un efect contrar intențiilor celor care au emis-o, motivând diaspora să participe la vot.
Cum ar trebui să fie implicarea diasporei în procesele electorale din Moldova?
Majoritatea covârșitoare (98%) consideră că diaspora are dreptul deplin de a participa și de a influența rezultatele alegerilor. Foarte puțini respondenți au considerat că diaspora nu ar trebui să voteze (1%) sau nu au avut o opinie clară (1%).
Page updated
Google Sites
Report abuse