Reflecții post alegeri parlamentare 2025

Rezultatul obținut de către poporul Republicii Moldova înseamnă sprijin pentru Ucraina — nu i-am trădat pe cei care luptă sub agresiunea sângeroasă a moscovei. Trădarea vectorului nostru pro-european ar fi fost, înainte de toate, trădarea lor.

Dacă am fi permis o coaliție parlamentară majoritară pro-rusă, am fi facilitat coridoare și condiții care ar fi extins capabilitățile rusiei în regiune, inclusiv presiunea asupra Odesa și a coastei Mării Negre. Nu e doar geopolitic — e o chestiune de securitate regională.

Dar acest rezultat mai înseamnă câteva lucruri importante pentru Ucraina:

- Un vecin predictibil și aliat, care rămâne ferm pe drumul european, consolidând astfel frontul diplomatic și moral al Kievului.

- Un mesaj de unitate la nivel regional — Moldova demonstrează că, și în fața presiunilor lui putin șimancurților locali, societatea poate alege calea democrației și a integrării europene.

- Un semnal pentru partenerii internaționali — sprijinul pentru Ucraina nu e doar declarativ, ci confirmat printr-un vot popular care respinge imperialismul bolnăvicios și periculos rusesc.

- O garanție de reziliență — o Moldovă pro-europeană reduce riscul ca Ucraina să fie încercuită politic și militar la frontiera de vest.

Rezultatul alegerilor e mai mult decât despre noi. E o piesă importantă din puzzle-ul securității și libertății regionale.

Для всіх українських колег і друзів, вітаю вас! Ми залишаємося твердими на своїх позиціях і продовжуємо боротися разом!

Dacă frica care a fost insuflată oamenilor și-ar fi făcut loc, nu am fi obținut nimic. Să nu uităm că moscova acționează cu metode bine puse la punct — încearcă tot, ca ceva să funcționeze: intimidare, manipulare, dezinformare.

Dar frica nu trebuie să devină niciodată factorul care ne inhibă participarea, ne face să alegem acomodarea sau să „jucăm safe”.

Studiile arată că frica are o putere dublă:

- Poate paraliza și conduce la pasivitate, atunci când oamenii se simt lipsiți de control.

- Dar, la fel de bine, poate deveni catalizator pentru acțiune, atunci când este înțeleasă și transformată în curaj colectiv.

Regimurile totalitare se bazează tocmai pe primul efect — frica care paralizează.

Democrațiile supraviețuiesc și cresc prin al doilea efect — prin comunități care transformă frica în solidaritate și acțiune.

Alegerile parlamentare din 2025 au demonstrat că noi nu am cedat în fața fricii. Participarea, curajul și încrederea în forța comunității au învins încercările moscovei și mancurților, lingăilor locali de a semăna teamă.

Frica nu ne definește. Alegerea și acțiunea ne definesc.

p.s. de-ați ști cité mesaje amenințătoare, sau descurajatoare, sau îndemnul să fiu atentă la ce scriu și comentez am primit ...

Există mereu oameni care aleg să „joace sigur”/„playing safe” zicem noi in Engleză: nu se implică, nu își asumă poziții clare, nu comentează nimic public sau dacă au făcut-o in aceste alegeri, a fost doar in discuții private și mai mult cu tentă de kremlin, de ex. de-ai ști ce face PAS-ul și X, Z, Z; sau și mai simplu - urmăresc din umbră. In aceste clipe, insă, chiar ei privesc rezultatele și, in dependență de rezultate, caută cum să se alinieze cu învingătorii.

Științific, acest comportament este descris ca oportunism adaptativ.

- În psihologie socială, oportuniștii evită riscul și își protejează interesele personale prin conformism strategic.

- În teoria organizațională, oportunismul înseamnă „urmărirea interesului propriu cu viclenie” (Williamson, 1985) — adică lipsa de angajament față de un set de valori comune și adaptarea pur tactică la cine deține puterea.

- În politologie, acest comportament este asociat cu lipsa de principii și cu „wait-and-see politics”, care subminează coeziunea civică și încrederea în instituții.

Problema cu oportuniștii este că, pe termen scurt, ei par tare inofensivi. Dar pe termen lung, ei erodează încrederea colectivă și cultura participativă.

ATENȚIE: Dacă fiecare ar aștepta doar să vadă cine câștigă, fără implicare și fără curaj, democrația s-ar prăbuși.

Alegerile din 2025 arată însă altceva: mii de oameni nu au așteptat în umbră. Au muncit, s-au implicat, au mobilizat. Și au arătat că viitorul nu îl construiesc oportuniștii, ci cei care își asumă riscul de a spune adevăruri, de a fi de partea corectă a istoriei, și de a face lucruri atunci când contează.

Oportunismul nu ne definește. Curajul și implicarea ne definesc.

Ultimul Eurobarometru ne arată cifre pe care nu le putem ignora:

Pentru Moldova, 48 % dintre respondenții din UE susțin aderarea (cu condiția îndeplinirii criteriilor). Iar 40 % sunt la polul opus, adică nu susțin.

Moldova este pe primul loc ca țară preferată doar în 3 state: Suedia (75 %), România (67 %) și Letonia (64 %).

Dar realitatea e că în multe state membre UE sprijinul pentru extindere, și implicit pentru Moldova, este redus.

Aceste cifre arată că avem nevoie de o diplomație diferită, mult mai bine pregătită, mai vigilentă și mai vocală; mai competentă și out-of-box. Cred că putem număra pe degete unde avem diplomați care s-au adaptat noilor realități geo-politice și sunt pregătiți pentru noile provocări, și doar Parisul îmi vine in minte din această perspectivă, correct me if I am wrong cine cunoaște și alte exemple!

Ce trebuie să facem acum:

- Diplomatie activă și calibrată: nu doar discurs la Bruxelles, ci acțiuni concrete în capitalele europene, în parlamentele naționale și în societatea civilă a statelor UE. Prezență in mass media națională a țărilor membre UE, vizibilitate sporită a Moldovei prin varii mecanisme și practici.

- Răspuns proactiv la influențele hibride: când figuri diplomatice sau foști ambasadori propagă mesaje pro-rusesti, flutură cu stegulețe roșii, fac campanie pentru partide care sunt de partea criminalilor de război, ba mai mult - sunt plătiți de Moscova direct, trebuie luate măsuri ferme. Asta se numește trădare de patrie!

- Lobby sistematic la nivel național al statelor UE, nu doar la Bruxelles. Prezența in mass media națională a statelor UE, vizibilitate a Moldovei in fiecare stat UE, evenimente de nivel înalt, inclusiv de genul celor 2 pe care le-am organizat la Vienna 2023 și 2024 - https://www.diasporamoldova4.eu/about/our-events și exploatarea a unei game largi de acțiuni cu scop de promovare a Moldovei in UE.

- Diaspora ca vector diplomatic: membrii activi din diasporă pot acționa ca ambasadori civici ai parcursului european. Iar pentru aceasta, avem nevoie de o Academie Diplomatică a Diasporei, pentru a-i capacita și pregăti pentru o navigare corectă in realitățile noi, geopolitice!

- Un Diaspora Barometer, despre care scriam o săptămână in urmă - instrument care ar aduce toate datele posibile din diasporă și despre diasporă, pentru a putea cuantifica cit se poate de robust impactul generat de diasporă in țările UE precum și acasă pe termen imediat, mediu și lung!

Dacă sprijinul pentru Moldova e fragil în multe țări UE, trebuie să intervenim strategico-sistematic. Iar diplomația actuală in forma și conținutul ei actual nu sunt suficiente!

Succesul nostru democratic nu este un punct final, ci doar un început.

Campania pentru următoarele alegeri a început deja, și nu mă refer doar la partide, ci la întreaga societate. Dacă vrem ca integrarea europeană să devină realitate până în 2028, câteva direcții sunt esențiale:

Educație pentru gândire critică

Trebuie introdus cât mai rapid un curs obligatoriu de gândire critică în școli. Studiile arată că dezvoltarea gândirii critice reduce vulnerabilitatea la dezinformare și populism. OECD (PISA 2018) a demonstrat că elevii care au competențe de lectură critică sunt mult mai greu de manipulat de știri false. Iar UNESCO subliniază că media and information literacy este o competență democratică de bază pentru secolul XXI.

Dacă este cineva concret in sistemul educațional interesat de ce ar trebui să conțină acest curs, putem discuta la acest capitol și aduce contribuție. Am realizat mai multe activități legate de subiectul gindirii critice și cu drag împărtășesc!

Moldova are nevoie de o generație rezilientă la propagandă, capabilă să distingă faptele de manipulare.

Administrație publică bazată pe date și dovezi

Funcționarii publici, la toate nivelurile, trebuie formați să ia decizii bazate pe date și evidențe, nu pe agendă politică. Studii recente (World Bank, OECD) arată că instituțiile care aplică evidence-based policymaking obțin rezultate mai bune în utilizarea resurselor și în creșterea încrederii cetățenilor. Aceasta este cheia unei guvernări eficiente și credibile. Dacă este cineva interesat de acest subiect, am realizat in prima parte a acestui an o cercetare in acest sens, și testat un algoritm practic in câteva instituții publice din Azerbaijan.

Comunități locale puternice

În sate, politica locală trebuie să devină cu adevărat participativă. Democrația nu se exersează doar în ziua votului, ci zi de zi, prin implicarea comunității, inclusiv a grupurilor marginalizate. Consiliul Europei arată că participatory democracy at the local level crește coeziunea socială și legitimitatea deciziilor publice. Intilnirile pe mahala, exercițiul din ușa-n-ușă, adunările cetățenești, bugetele participative, și multe altele sunt doar cîteva exemple.

Securitate și statutul de neutralitate

Neutralitatea Republicii Moldova, impusă în Constituție în 1994 sub presiunea geopolitică a rusiei, devine astăzi o temă care trebuie discutată deschis și realist. Studiile în domeniul securității (de ex. RAND, Chatham House) arată că neutralitatea este eficientă doar dacă este respectată de vecini și garantată internațional. În contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, acest statut nu oferă nici pe departe garanții, ba din contra.

Este momentul să dezbatem serios relevanța și viabilitatea neutralității pentru o Moldovă care aspiră să devină stat membru al UE și să își asigure securitatea pe termen lung.

Integrarea europeană până în 2028 nu este un vis, ci un test de maturitate colectivă. Șansa noastră depinde de ce facem incepînd cu astăzi!!!

De obicei se spune că țările mici ar trebui să „învețe democrația” de la statele mari și consolidate. Sau cel puțin asta ni s-a tot lecturat și prezentat in toate programele de formare la care am avut ocazia să particip de-a lungul anilor!

Dar alegerile de ieri arată că noi avem lecții de oferit, inclusiv pentru SUA sau statele UE unde extrema dreaptă câștigă teren.

În Moldova, în ciuda unei campanii masive de dezinformare, manipulare și intimidare venite plătită la greu, direct dinspre moscova, am reușit să apărăm direcția pro-europeană.

Spre deosebire de țări occidentale unde partide populiste și extremiste cresc prin exploatarea fricii și a resentimentului, moldovenii au demonstrat că frica poate fi transformată în solidaritate și participare.

Studiile în științe politice (Norris & Inglehart, Cultural Backlash, 2019) arată că ascensiunea extremei drepte vine din insecuritate culturală și dezamăgire față de instituții. Moldova, cu instituții fragile și presiuni externe mult mai mari, a reușit totuși să genereze mobilizare democratică și nu retragere în populism.

Lecția noastră, din Moldova este: Democrația nu este despre „luxul” stabilității, ci despre capacitatea de a mobiliza cetățenii în fața fricii și manipulării. Este despre capacitatea de a nu te relaxa niciodată, de a fi atent și vigilent, de a înțelege cine sau de unde vin forțele destructive!

Astăzi, cei din Occident care aleg extrema dreaptă din comoditate sau deziluzie ar trebui să privească spre o țară mică, la marginea UE, unde oamenii votează cu gândul la securitate, la vecinii ucraineni care mor sub rachetelui lui putin și la viitorul european al copiilor lor.

Întrebare incomodă pentru SUA și Europa: dacă moldovenii, cu resurse limitate și sub presiune constantă, pot apăra valorile democratice, ce scuză au societățile bogate și stabile care aleg extrema dreaptă?